miercuri, 22 septembrie 2010
Septembrie 2010: Demolare de sfarsit de saptamana pe Str. Tudor Arghezi
http://economie.hotnews.ro/stiri-imobiliar-7787479-week-end-demolarilor-trei-case-din-bucurestiul-altadata-fost-puse-pamant.htm
Moda demolarilor de week-end continua in Capitala. O casa de circa 160 de ani de pe strada Tudor Arghezi a fost rasa de pe fata pamantului sambata dimineata. In locul casei demolate se va construi o cladire de birouri, la inaltimea blocurilor alaturate, respectiv 11 etaje. Aceeasi soarta au avut-o si alte doua case de pe bulevardul Stirbei Voda.
Casa de pe strada Tudor Arghezi nr. 4 are autorizatie de demolare de la Primaria Capitalei. Beneficiarul este Centrofarm. Printre administratorii companiei se numara Catia Radulescu, sotia lui Cristache Radulescu, presedintele Consiliului Judetean Ilfov.
Autorizatia de desfiintare, semnata de arhitectul sef al Capitalei, a fost emisa pe data de 2 septembrie si prevede doar demolarea anexelor imobilului de la nr. 4. Casa demolata nu era anexa. Strada Tudor Arghezi este zona protejata, iar arhitectul Dan Ionescu spune ca in Bucuresti sunt foarte putine constructii ca aceea demolata: "Casa in stil neo-clasic de pe Str. Tudor Arghezi prezinta particularitatea porticului de ordin ionic, care inlocuieste un foisor (sau pridvor), dupa cum rezulta din Planul Borroczyn. Acest model de portic ionic este extrem de rar in Bucuresti, fiind databil (stilistic), la inceputul raspandirii neo-clasicismului in Principatele Romane, recte in Bucuresti. Astfel, datarea lui ar putea sa fie plasata prin 1850-1860".
Pe teren a mai ramas o casa construita in anii 1930-1950.
"Este scandalos sa se demoleze o casa care este de la 1850, cum probabil nu mai sunt nici o suta in Bucuresti si care arata asa cum arata. Parerea mea este ca numai din greseala nu a fost declarata monument. Vinovatia apartine primarului Oprescu si arhitectului sef, Gheorghe Patrascu. Din nou gasim o autorizatia care are un aviz prealabil de la Directia de Cultura Bucuresti, in loc de Ministerul Culturii, desi este zona de protectie a unui monument de clasa A, iar competenta conform legii revine Ministerului si nu Directiei. Este un aspect pe care noi l-am semnalat de mai multe ori arhitectului sef", ne-a declarat Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul.
Pentru cele doua case de pe bd. Stirbei Voda, nr. 118-120 si 122-124, construite in prima jumatate a secolului XX, autorizatiile de demolare au fost date tot de Primaria Capitalei, exact in aceeasi zi cand a fost data autorizatia de demolare pentru casa din Tudor Arghezi nr. 4.
Iunie 2010: Sfarsitul Casei Cantacuzino, Str. Gutenberg nr.3
Lucrările de demolare la Casa Cantacuzino din Str. Gutenberg nr. 3 au fost reluate vineri, 18 iunie 2010, după ce Comisia Naţională a Monumentelor Istorice (CNMI) a respins clasarea de urgenţă a imobilului, Ministerul Culturii informând Prefectura Capitalei că edificiul nu are statut protejat.
Asociaţia pentru Memorie Identitară "Carpaţii" anunţă, într-un comunicat remis luni MEDIAFAX că situaţia casei prinţului Zizi Cantacuzino-Grănicerul, din str. Gutenberg nr. 3, a ajuns într-un punct de risc maxim.
În dimineaţa de vineri (18 iunie 2010) au reînceput lucrările de demolare la Casa Cantacuzino, după ce, în weekend-ul 29 - 30 mai, casa a fost aproape distrusă, chiar după ce Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) a cerut prefectului Capitalei, pe 28 mai, să dispună sistarea lucrărilor de demolare, începute în acea săptămână. Casa se afla atunci în procedură de clasare ca monument istoric la nivelul Comisiei Naţionale a Monumentelor istorice, din cadrul MCPN.
Însă în plenul CNMI din 2 iunie, membrii comisiei au respins prin vot (pe buletine de vot nominale) propunerea de clasare de urgenţă a imobilului, a declarat pentru MEDIAFAX secretarul comisiei, Dan Nicolae. O solicitare anterioară de clasare în regim de urgenţă a acestei case, depusă de Asociaţia ProDoMo, pe 11 ianuarie, la Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DCPN) a Municipiului Bucureşti a fost respinsă, Comisia Zonală a Monumentelor Istorice de pe lângă DCPN Bucureşti considerând că imobilul nu are valoarea arhitecturală care să îl recomande pentru clasare.
După respingerea clasării de urgenţă şi de către CNMI, pe 2 iunie, MCPN a comunicat prefectului că imobilul respectiv nu are statut protejat prin legea monumentelor istorice, iar Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) a avizat reînceperea lucrărilor de demolare, redemarate vineri, 18 iunie 2010.
Mai 2010: Cu buldozerul prin Parcul Ioanid
In Capitala, sfarsitul de saptamana de sfarsit de mai a mai contabilizat alte doua distrugeri de patrimoniu. Casa Simona Lahovary de pe Strada Dumbrava Rosie a fost pusa la pamant vineri, iar de pe casa printului Cantacuzino de pe Strada Gutenberg 3 au fost distruse toate elementele decorative si artistice.
Un aviz de desfiintare, dat cu ochii inchisi de aceeasi Directie de Cultura Bucuresti, a facut ca imobilul de pe Strada Gutenberg sa devina o tinta imobiliara. Practic, avizarea s-a facut fara sa existe un studiu care sa ateste valoarea imobilului. De altfel, inaintea deciziei de demolare a unei cladiri, un astfel de studiu care indica sau nu valoarea arhitecturala este cerut de lege.
Potrivit Asociatiei ProDoMo, imobilul care a apartinut printului Cantacuzino a primit avizul de demolare in urma unei documentatii intocmite de Muzeul Municipiului Bucuresti, institutie care nu are astfel de atributii. Asociatia ProDoMo a depus la Directia pentru Cultura si Patrimoniu National (DCPN) a Municipiului Bucuresti o cerere de declansare a procedurii de clasare in regim de urgenta a imobilului.
Ministerul Culturii a solicitat prefectului Capitalei sa sisteze lucrarile de demolare a Casei General Gheorghe Cantacuzino de pe Strada Gutenberg 3, aflata in procedura de clasare ca monument istoric. In ciuda demersurilor, echipa de pe santier si-a continuat munca. In aceste conditii, reprezentantii Politiei au incercat sa-i evacueze din incinta imobilului pe distrugatori si, in urma refuzului acestora, oamenii legii i-au ridicat cu forta, fiind dusi pentru declaratii la Sectia 17 Politie Bucuresti.
Potrivit Doinei Vella, vicepresedinte al Asociatiei ProDoMo, casa de pe Strada Gutenberg 3 a fost resedinta printului Zizi Cantacuzino, care a donat o parte din parcela respectiva legionarilor, acestia construind acolo un alt corp de cladire, cunoscut in epoca drept sediu al Miscarii Legionare. Insa fosta resedinta a lui Zizi Cantacuzino, cladire din secolul al XIX-lea, este "inconfundabila", sustine Doina Vella.
Tot articolul, in Jurnalul National:
http://www.jurnalul.ro/stire-miscarea-de-rezistenta/cu-buldozerul-prin-parcul-ioanid-545242.html
duminică, 14 martie 2010
Piata Unirii at night
Poze de iarna intr-o Pta.Unirii care se modernizeaza. Renovarea magazinului Cocor este aproape gata, in aceasta toamna ar trebui sa se redeschida. :)
sâmbătă, 6 martie 2010
Semneaza petitia: "Iniţiativă pentru protejarea patrimoniului construit"
Initiativa este sustinuta de Asociatia Po_Do_Mo, Ordinul Arhitectilor din Romania, Fundatia ProPatrimonio, Asociatia Salvati Bucurestiul si FreedomHouse Romania.
Semneaza petitia: "Iniţiativă pentru protejarea patrimoniului construit"
http://www.petitieonline.ro/petitie-p10883050.html
De pe website-ul Pro_Do_Mo:
"1. Este necesară începerea unui program naţional de cartare a zonelor construite protejate.
Este inacceptabil faptul că imobilele cu valoare arhitecturală din zonele construite protejate, cu excepţia monumentelor istorice, nu au un statut juridic cert care să le protejeze de la demolare. Deşi era prevăzută încă din 2000, cartarea tuturor imobilelor din zonele protejate şi clasificarea lor în categorii valorice s-a făcut în proporţii infime.
2. Este necesară modificarea de urgenţă a legislaţiei, astfel încât avizele directorilor Direcţiilor Judeţene de Cultură în zonele construite protejate să fie condiţionate de avizele favorabile ale Comisiilor Zonale ale Monumentelor Istorice.
Este inacceptabilă numirea din mai 2009 a Directorilor Direcţiilor Judeţene de Cultură de către organizaţiile locale ale partidelor la putere. Date fiind atribuţiile excesive ale directorilor Direcţiilor Judeţene de Cultură în avizarea demolărilor şi construcţiilor în zonele protejate şi lipsa de competenţă a politicienilor locali asupra patrimoniului, se creează premisele pentru abuzuri ale autorităţilor locale asupra patrimoniului construit.
3. Este necesară operarea în regim de urgenţă a unor modificări legislative privind zonele construite protejate.
Este inacceptabil faptul că propunerile de modificare a legislaţiei în protecţia patrimoniului făcute încă din 2006 de organizaţiile profesionale şi reiterate continuu până în 2009 nu au fost încă operate în legislaţie. Este vorba de:
I.includerea temporară a zonelor construite protejate în categoria monumentelor istorice, până la cartarea tuturor imobilelor din perimetrul lor;
II.explicitarea procedurii de expropriere pentru proprietarii de monumente si de imobilele din zonele protejate care permit degradarea acestora şi aplicarea acestei proceduri acolo unde este cazul;
III.transparenţă în emiterea autorizaţiilor de desfiinţare în zonele construite protejate;
IV.condiţionarea demolării de soluţia de arhitectură pentru imobilul care va fi construit în loc;
V.explicitarea şi facilitarea procedurii de întrerupere a lucrărilor de construcţie sau de desfiinţare în zonele construite protejate în cazul suspiciunilor de ilegalitate;
VI.includerea în sfera penală a distrugerilor de clădiri în zonele construite protejate.
4. Este necesară corectarea în regim de urgenţă a legislaţiei privind autorizarea lucrărilor de demolări şi construcţii, în scopul eliminării abuzurilor.
Sunt inacceptabile următoarele situaţii des întâlnite în practică:
1.Primăriile nu sunt obligate să comunice publicului autorizaţiile de construcţie sau de desfiinţare emise. Vecinii şi opinia publica află de o demolare cand buldozerul este deja în acţiune.
2.Inspectoratul de Stat în Construcţii nu poate opri lucrările de construcţii sau de desfiinţare efectuate în baza unor autorizaţii ilegale (frecvente). Acest atribut revine instanţei, care se pronunţă cel mai repede în 30 de zile.
3.Nu există sancţiunea cu repunerea în starea iniţială pentru construcţiile şi demolările efectuate în baza unor autorizaţii ilegale (frecvente).
5. Este necesară suplimentarea optimă a personalului Ministerului Culturii dedicat protejării monumentelor istorice şi a zonelor construite protejate.
Este inacceptabil ca 30.000 de monumente istorice şi câteva mii de zone construite protejate la nivel naţional să fie supravegheate de un departament al ministerului compus din 7 persoane, de 20 de ori mai puţine decât în 1975!
Este inacceptabil ca structurile de inspecţie pentru monumente istorice şi pentru zonele construite protejate pe care Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice le prevedea încă din 2001 să nu se fi constituit până astăzi.
6. Este necesară schimbarea atitudinii Inspectoratului de Stat în Construcţii şi a Prefecţilor, pentru a asigura respectarea legii în construcţii şi urbanism.
Este inacceptabilă activitatea curentă a Inspectoratului de Stat în Construcţii şi a Prefecţilor, instituţiile responsabile cu controlul în construcţii şi demolări.
Deşi incidenţa ilegalităţilor este dovedită şi controlul ar fi mult mai simplu, Inspectoratul refuză să-şi exercite controlul asupra tuturor documentaţiilor de urbanism, premergătoare autorizaţiilor de construcţie / desfiinţare.
Singura autoritate competentă în a ataca în instanţă documentaţiile şi autorizaţiile ilegale, Prefectul, refuză de cele mai multe ori să-şi exercite această autoritate, deşi este sesizat de Inspectorat sau de organizaţiile profesionale.
7. Este necesară modificarea criteriilor de selecţie pentru fonduri structurale – Măsura 322, care în prezent împiedică accesarea fondurilor destinate valorificării patrimoniului construit din mediul rural.
Este inacceptabil ca din 272 de proiecte selectate pentru finanţare doar un proiect are ca acţiune conservarea unei clădiri monument istoric (clădire de cult), această acţiune ocupând o poziţie marginală în economia proiectului.
Este inacceptabil ca, potrivit criteriilor de selecţie stabilite de Ministerul Agriculturii, solicitanţii persoane fizice sunt discriminaţi faţă de solicitanţii persoane juridice, iar organizaţiile de drept privat care administrează imobile aparţinând unor persoane fizice sunt împiedicate să participe la finanţare.
8. Este necesară legiferarea accesului automat la justiţie pentru locuitori şi pentru organizaţii.
Este inacceptabil ca instanţa de judecată să decidă (cum o face frecvent) că o organizaţie (profesională sau neguvernamentală) sau un locuitor al oraşului nu are un interes şi nu poate participa într-un proces care are ca obiect patrimoniul, urbanismul şi construcţiile, mediul sau alocarea fondurilor publice dintr-o localitate."
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-6871494-fotogalerie-bucurestiul-mutilat-chiar-institutia-care-trebuia-protejeze.htm
Semneaza petitia: "Iniţiativă pentru protejarea patrimoniului construit"
http://www.petitieonline.ro/petitie-p10883050.html
De pe website-ul Pro_Do_Mo:
"1. Este necesară începerea unui program naţional de cartare a zonelor construite protejate.
Este inacceptabil faptul că imobilele cu valoare arhitecturală din zonele construite protejate, cu excepţia monumentelor istorice, nu au un statut juridic cert care să le protejeze de la demolare. Deşi era prevăzută încă din 2000, cartarea tuturor imobilelor din zonele protejate şi clasificarea lor în categorii valorice s-a făcut în proporţii infime.
2. Este necesară modificarea de urgenţă a legislaţiei, astfel încât avizele directorilor Direcţiilor Judeţene de Cultură în zonele construite protejate să fie condiţionate de avizele favorabile ale Comisiilor Zonale ale Monumentelor Istorice.
Este inacceptabilă numirea din mai 2009 a Directorilor Direcţiilor Judeţene de Cultură de către organizaţiile locale ale partidelor la putere. Date fiind atribuţiile excesive ale directorilor Direcţiilor Judeţene de Cultură în avizarea demolărilor şi construcţiilor în zonele protejate şi lipsa de competenţă a politicienilor locali asupra patrimoniului, se creează premisele pentru abuzuri ale autorităţilor locale asupra patrimoniului construit.
3. Este necesară operarea în regim de urgenţă a unor modificări legislative privind zonele construite protejate.
Este inacceptabil faptul că propunerile de modificare a legislaţiei în protecţia patrimoniului făcute încă din 2006 de organizaţiile profesionale şi reiterate continuu până în 2009 nu au fost încă operate în legislaţie. Este vorba de:
I.includerea temporară a zonelor construite protejate în categoria monumentelor istorice, până la cartarea tuturor imobilelor din perimetrul lor;
II.explicitarea procedurii de expropriere pentru proprietarii de monumente si de imobilele din zonele protejate care permit degradarea acestora şi aplicarea acestei proceduri acolo unde este cazul;
III.transparenţă în emiterea autorizaţiilor de desfiinţare în zonele construite protejate;
IV.condiţionarea demolării de soluţia de arhitectură pentru imobilul care va fi construit în loc;
V.explicitarea şi facilitarea procedurii de întrerupere a lucrărilor de construcţie sau de desfiinţare în zonele construite protejate în cazul suspiciunilor de ilegalitate;
VI.includerea în sfera penală a distrugerilor de clădiri în zonele construite protejate.
4. Este necesară corectarea în regim de urgenţă a legislaţiei privind autorizarea lucrărilor de demolări şi construcţii, în scopul eliminării abuzurilor.
Sunt inacceptabile următoarele situaţii des întâlnite în practică:
1.Primăriile nu sunt obligate să comunice publicului autorizaţiile de construcţie sau de desfiinţare emise. Vecinii şi opinia publica află de o demolare cand buldozerul este deja în acţiune.
2.Inspectoratul de Stat în Construcţii nu poate opri lucrările de construcţii sau de desfiinţare efectuate în baza unor autorizaţii ilegale (frecvente). Acest atribut revine instanţei, care se pronunţă cel mai repede în 30 de zile.
3.Nu există sancţiunea cu repunerea în starea iniţială pentru construcţiile şi demolările efectuate în baza unor autorizaţii ilegale (frecvente).
5. Este necesară suplimentarea optimă a personalului Ministerului Culturii dedicat protejării monumentelor istorice şi a zonelor construite protejate.
Este inacceptabil ca 30.000 de monumente istorice şi câteva mii de zone construite protejate la nivel naţional să fie supravegheate de un departament al ministerului compus din 7 persoane, de 20 de ori mai puţine decât în 1975!
Este inacceptabil ca structurile de inspecţie pentru monumente istorice şi pentru zonele construite protejate pe care Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice le prevedea încă din 2001 să nu se fi constituit până astăzi.
6. Este necesară schimbarea atitudinii Inspectoratului de Stat în Construcţii şi a Prefecţilor, pentru a asigura respectarea legii în construcţii şi urbanism.
Este inacceptabilă activitatea curentă a Inspectoratului de Stat în Construcţii şi a Prefecţilor, instituţiile responsabile cu controlul în construcţii şi demolări.
Deşi incidenţa ilegalităţilor este dovedită şi controlul ar fi mult mai simplu, Inspectoratul refuză să-şi exercite controlul asupra tuturor documentaţiilor de urbanism, premergătoare autorizaţiilor de construcţie / desfiinţare.
Singura autoritate competentă în a ataca în instanţă documentaţiile şi autorizaţiile ilegale, Prefectul, refuză de cele mai multe ori să-şi exercite această autoritate, deşi este sesizat de Inspectorat sau de organizaţiile profesionale.
7. Este necesară modificarea criteriilor de selecţie pentru fonduri structurale – Măsura 322, care în prezent împiedică accesarea fondurilor destinate valorificării patrimoniului construit din mediul rural.
Este inacceptabil ca din 272 de proiecte selectate pentru finanţare doar un proiect are ca acţiune conservarea unei clădiri monument istoric (clădire de cult), această acţiune ocupând o poziţie marginală în economia proiectului.
Este inacceptabil ca, potrivit criteriilor de selecţie stabilite de Ministerul Agriculturii, solicitanţii persoane fizice sunt discriminaţi faţă de solicitanţii persoane juridice, iar organizaţiile de drept privat care administrează imobile aparţinând unor persoane fizice sunt împiedicate să participe la finanţare.
8. Este necesară legiferarea accesului automat la justiţie pentru locuitori şi pentru organizaţii.
Este inacceptabil ca instanţa de judecată să decidă (cum o face frecvent) că o organizaţie (profesională sau neguvernamentală) sau un locuitor al oraşului nu are un interes şi nu poate participa într-un proces care are ca obiect patrimoniul, urbanismul şi construcţiile, mediul sau alocarea fondurilor publice dintr-o localitate."
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-6871494-fotogalerie-bucurestiul-mutilat-chiar-institutia-care-trebuia-protejeze.htm
Inadmisibil: Proiectul "Palatul Stirbey"
Intai am ascultat pe Money Channel, apoi am citit in ziar:
HotNews.ro
Marţi, 2 martie 2010, 17:46 Economie | Imobiliar
Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, nu adecis daca va aviza sau nu proiectul imobiliar din spatele Palatului Stirbey. „M-am intalnit in audienta cu proprietarul de la Palatul Stirbey. Proiectul trebuie refacut, dupa recomandarile Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice. Nu vrem sa punem frana dezvoltarii, dar nici sa faca ce vor ei. Orice stat trebuie sa aiba grija de patrimoniul lui”, a declarat Kelemen Hunor la sfarsitul saptamanii trecute.
Reamintim ca proiectul prevede construirea unui bloc din sticla, inalt de aproape 40 de metri, in spatele Palatului Stirbey de pe Calea Victoriei. Constructia ar adaposti un complex multifunctional cu apartamente de lux, peste 5.000 de mp de galerii comerciale si un centru cultural. Palatul va fi restaurat si va deveni muzeu.
In replica, proprietarul Ovidiu Popescu il acuza pe ministru ca amanarea unei decizii nu face decat sa distruga palatul.
„Desi proiectul a fost avizat pozitiv de toate comisiile de arhitecti unde a fost prezentat, am aflat cu surprindere pozitia intransigenta a Dlui Ministru Hunor care, pe termen lung, nu face decat sa contribuie la distrugerea iremediabila a Palatului Stirbei. Cu toate ca noi am propus un proiect solid si fezabil de includere a Palatului Stirbei intr-un complex multifunctional menit sa repuna in circuitul public acest palat, aprobarea acestuia treneaza la Comisia Nationala a Monumentelor Istorice de mai bine de 8 luni. Ma ingrijoreaza in mod deosebit, „atentia recurenta” a Ministerului Culturii pentru acest obiectiv, evidentiata de faptul ca, desi avea obligatia ca in 90 de zile de la clasarea Palatului ca monument istoric sa emita Ordinul de folosire a monumentului istoric, nici pana acum nu a intreprins aceasta masura. Acest fapt dovedeste dezinteresul grav si iresponsabilitatea anumitor persoane din Minister pentru patrimoniul national. Ca proprietar si investitor, ma ofenseaza aceasta atitudine si ma face sa ma intreb care sunt interesele din spatele trenarii avizului pentru acest proiect”, spune Ovidiu Popescu.
Popescu ne-a anuntat ca ar putea apela si la serviciile celebrei firme de arhitectura Dixon Jones, pentru realizarea complexului multifunctional de la Palatul Stirbey. In acest moment, arhitectul care a facut Planul Urbanistic Zonal pentru Palatul Stirbey este Vladimir Arsene. Firmele celor doi arhitecti ar putea colabora la realizarea noului proiect. Arhitectii de la biroul de proiectare Dixon Jones sunt autorii unor celebre sinteze de arhitectura clasica si moderna printre care Royal Opera House, Covent Graden, National Portrait Gallery sau National Gallery in Trafalgar Square.
Mai multe despre Palatul Stirbey:
http://art-historia.blogspot.com/2009/03/palatul-stirbei-in-grea-suferinta.html
Abonați-vă la:
Postări (Atom)